Știi cum își tratează Dumnezeu dușmanii?

Ei bine, te-ai aștepta ca mânia lui Dumnezeu să-i spulbere. Dreptatea Lui să ceară pedeapsa și distrugerea lor imediată. Dacă așa s-ar întâmpla, demult am fi fost spulberați. Prin faptele, gândurile noastre de multe ori ne-am arătat vrăjmași ai sfințeniei și voiei lui Dumnezeu. Dar Iona este uimit să descopere felul în care Dumnezeu îi tratează pe vrăjmași: este plin de milă, mai degrabă așteaptă pocăința celor ce îi greșesc, decât se grăbește să aplice pedeapsa.

În Isaia, Dumnezeu se adresează Moabului - idolatru, mândru, neînduplecat, care va fi smerit și pustiit printr-un război iminent. Dumnezeu spune: „De aceea plâng pentru via din Sibma ca pentru Iaezer; vă ud cu lacrimile mele, Hesbonule și Eleale! Căci peste culesul roadelor voastre și peste secerișul vostru a căzut un strigăt de război!” (Isaia 16:9).

Când tu păcătuiești, ești împietrit și te rănești prin neascultarea ta, Dumnezeu nu se bucură de necazurile tale, nu își freacă mâinile de bucurie pentru că ai ajuns în nenorocire, ci, așa cum îl descoperim în Scriptură, îl doare durerea ta și de abia așteaptă un semn de pocăință din partea ta, ca să te ridice, să te restaureze. El spune: „Doresc Eu moartea păcătosului?”, zice Domnul Dumnezeu. „Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui și să trăiască? (Ezechiel 18:23).

Dacă simți că Cerul e departe, te-ai îndepărtat prea mult, să știi că nu Dumnezeu e departe, ci tu ești. El e la o distanță de o rugăciune de tine.

Pe cruce Hristos se ruga pentru cei care îl răstigneau. Pentru tine, brațele Lui sunt larg deschise. Un singur gest de întoarcere și tot Cerul îți este favorabil. Totul în Prezența lui Dumnezeu salută întoarcerea ta cu pocăință.

De câte ori greșești, amintește-ți că Dumnezeu de abia așteaptă să se îndure de tine, să te ierte. Lasă lacrimile tale, regretul tău să curgă în fața lui Dumnezeu. Vor fi primite.