Pretențiile ucid relațiile
Când lucruri rele se întâmplă celor buni, ești confuz, dezamăgit, asemenea lui Iov care a făcut tot ce a știut și a putut ca să trăiască frumos și drept, însă tot a fost izbit de nenorocire. Când faci binele, te aștepți ca Dumnezeu să dea binecuvântare, protecție, fericire, relații bune, sănătate. Însă, nu se întâmplă așa întotdeauna. Treci prin necazuri și atunci, inima se frânge sub întrebări și reproșuri așa cum Marta le rostea la mormântul lui Lazăr: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!” (Ioan 11:21).
Și tu în zbuciumul tău ți-ai spus că ar fi fost atât de ușor ca Dumnezeu să oprească necazul, să schimbe diagnosticul, să îți împlinească rugăciunea. Cum să îți trăiești credința mai departe în fața refuzului și a tăcerii Lui?
Iov se lupta cu aceeași amărăciune și dezamăgire. Pretenția lui, ca a ta, este ca atunci când faci binele să fii primit bine. Dacă semeni grâu, vrei să macini făină. Dar răspunsul pe care îl primește Iov, îl primești și tu. Planul este mult mai mare și mai complex ca să îl poată cuprinde o minte omenească. Nu putem înțelege creația cu legile ei, cu toată știința noastră suntem încă atât de limitați în fața morții și a suferinței. Cum am putea avea pretenția că îi dăm indicații lui Dumnezeu cum să-și conducă universul?
Iov se simte ridicol cu pretențiile lui și capitulează în fața lui Dumnezeu: „Da, am vorbit, fără să le înțeleg, de minuni care sunt mai presus de mine și pe care nu le pricep” (Iov 42:3).
Chiar dacă te doare, chiar dacă nu înțelegi, amintește-ți de Iov. Încă nu știi tot planul. Încă nu știi deznodământul. Încă nu știi la ce îți folosește experiența aceasta. Crede că Dumnezeu este bun și că are planuri bune pentru tine care se întind mult mai mult decât vezi acum. Un copil se revoltă că trebuie să meargă la școală în fiecare zi, cârtește în fața testelor și a temelor. Dar într-o zi, când va fi matur și realizat, va înțelege rostul lecțiilor.
Nu te îndoi de bunătatea lui Dumnezeu față de tine. Încă nu înțelegi tot planul. Dar când te vei uita în urmă la final, vei fi copleșit de grija, dragostea, frumusețea lui Dumnezeu. Ai răbdare.