La ce să te gândești când îți confrunți uriașii

Uriașii nu sunt neapărat probleme mari, adversari puternici. Sunt lucruri și situații pe care tu le percepi așa. Privești muntele din fața ta și te gândești că este imposibil de urcat. Nu dimensiunea problemei este cea care contează, ci atitudinea ta în fața ei. Alexandru Macedon a învins armate puternice, dar a fost omorât de muscătura unui țânțar. Uriașă nu este dimensiunea problemei ci efectul pe care îl are asupra ta.

David față în față cu Goliat își amintește ce a făcut Dumnezeu până atunci pentru el. Îi vin în minte experiențe în care a trecut razant pe lângă moarte, dar Dumnezeu l-a ajutat în lupta cu leul și cu ursul. Ce șanse ar fi avut un băiețel neînarmat? Domnul l-a scăpat de cei mai tari decât el (Psalmul 18:17 VDC).

În fața provocărilor cu care te lupți, trebuie să îți amintești corect. Cine a fost Dumnezeu pentru tine, cum a răspuns în fața imposibilului, de unde te-a scos, câte șanse ai fi avut fără El. Nu se pune problema că ai fost mai echipat, mai puternic în trecut și acum se așteaptă de la tine să demonstrezi ce poți. Și atunci, și acum, vrea să îți arate Cine este El.

Amintește-ți și spune-ți ție însuți: Dumnezeul care a fost cu mine în acel necaz, va fi cu mine și acum. El este Cel care mi-a dat putere, resurse să trec prin tot ce am trăit. Voi trece și de această încercare prin puterea Lui.

Viața ta este despre Hristos. Despre ce poate face El cu tine, prin tine, nu datorită abilităților tale, ci în ciuda slăbiciunilor tale.