Întârzierile fac parte din program

Aștepți un răspuns la rugăciunile tale și în loc ca lucrurile să se rezolve, criza se adâncește. Ești confuz și nu știi ce să mai crezi. Te rogi bine? Ești bine? Interesant cum interpretezi răspunsurile la rugăciune, ca o validare din partea lui Dumnezeu. Dacă primești ceea ce ceri, socotești că ești acceptat, iubit, binecuvântat.

Dar tu ești iubit și acceptat și atunci când răspunsul întârzie. Dumnezeu îi spune lui Ilie că va aduce seceta și va trimite ploaie, la rugăciunea lui. Ilie își face partea. Îi transmite lui Ahab mesajul. Ba chiar, îl grăbește spre casă, pentru că ploaia mult așteptată va veni. Ilie se roagă și nu se întâmplă nimic. De șase ori se roagă și doar a șaptea oară se vede un norișor. Ilie făcuse toți pașii corecți. De ce nu s-a întâmplat ce a cerut atunci când s-a rugat? 

De câte ori nu te-ai rugat și tu și nu ai văzut nicio schimbare. Te-ai îndoit de tine în primul rând. Te-ai gândit că dacă ai fi făcut ceva în plus, sau ai fi fost mai altfel, răspunsul ar fi venit. Dar în absența unui păcat clar, explicit, întârzierea unui răspuns ar trebui interpretată altfel. Nimicul îți testează caracterul, credința. 

Cel mai greu este să faci față absenței unui răspuns. A tăcerii. Te gândești la sutele de rugăciuni înălțate. În Scriptură Dumnezeu ne lasă să vedem ce s-a întâmplat cu oamenii care au trăit astfel de momente. Un Ilie care face tot ceea ce ține de el și răspunsul întârzie. Ilie a continuat să se roage. Atât. Nu poți face partea lui Dumnezeu, dar o poți împlini pe a ta. Continuă să crezi, să te rogi, să faci ce ține de tine și lasă-L pe Dumnezeu să fie Dumnezeu și să facă minunile care țin de El.