Când te simți neiubit, neînțeles, uitat de toți, în realitate ești iubit profund cu dăruire, ești cunoscut pe de-a-ntregul, ești sub privirea atentă a lui Dumnezeu, doar că tu nu poți vedea, nu poți primi acea iubire. ”Nu poți vedea ceva pentru ce nu ai ochi”, spunea Savatie Baștovoi. Ca un corp care nevoie disperată de calciu, dar deși îl primește, nu îl asimilează. Inima ta este pârjolită și tânjește după iubire, acceptare pe care Dumnezeu ți-o oferă în mod perfect, dar tu nu știi cum să o primești. Cea mai importantă Persoană din univers, Creatorul fiecărui lucru, Cel în fața căruia fumegă munții, mările tac, ghețarii se preling, afirmă despre tine: ”Te iubesc cu o iubire veșnică, de aceea îți păstrez bunătatea Mea” (Ieremia 31:3). Primește această iubire. Crede că există, roagă-te să o poți cunoaște așa cum este în realitate, nu așa cum ai descoperit-o în definițiile trunchiate despre ce ai trăit tu ca iubire.
Pavel se roagă pentru filipeni ca dragostea lor să crească ”în cunoștință și în orice pricepere” (Filipeni 1:9), astfel încât ei să poată fi curați, să știe să deosebească lucrurile alese.
Mă rog ca să începi să ai ochi pentru această dragoste perfectă. Să o absorbi în interiorul tău, să înveți să o primești ca să fii în stare să împărtășești și cu alții.