Când a fost ultima oară când ai realizat că se uită la tine cineva insistent? Te poți simți stânjenit și contrariat dacă este o persoană necunoscută, nu-i așa. Dar dacă este cineva drag, apropiat, atunci faptul că te simți privit are cu totul alte valențe. Te simți iubit. Simți că i-ai captat atenția persoanei pe care o îndrăgești. De ce te-ar privi atent cineva care te cunoaște bine? Ca să se bucure de tine, de lucrurile care v-au adus împreună, de felul în care ești, în care faci lucrurile. Când Dumnezeu privește lucrurile, El cântărește și le aduce la adevărata valoare. David se ruga la finalul psalmului 139 „Cercetează-mă Dumnezeule și cunoaște-mi inima, încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile. Vezi dacă sunt pe o cale rea și du-mă pe cale veșniciei”. Când ești văzut de Dumnezeu – și cum ai putea să treci neobservat de El, atunci tu ești evaluat și prezentat așa cum ești, fără exagerări, fără defăimări și fără lăudăroșenii. De abia atunci ești văzut în lumină și cunoscut la adevărata ta valoare.
Poate treci neobservat de mulți oameni semnificativi pentru tine. Ei bine, amintește-ți că ești văzut de Dumnezeu. Ești observat și evaluat corect de El, analiza Lui este exactă. S-ar putea să fi auzit de multe ori că Dumnezeu te vede și cunoaște necazul tău și să îți spui cu ce te ajută asta, lucrurile au rămas neschimbate, la fel de dificile, la fel de încurcate. Faptul că Dumnezeu te vede și te cunoaște, este cel mai important lucru. În ziua judecății, acesta va fi criteriul determinant. Isus le va zice: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege” (Matei 7:23).
Dumnezeu te privește. Te cunoaște pe nume. Te apreciază corect. Ești pe mâini bune. Totul se va termina cu bine.
Mă bucur că exiști!
