Când te trezești, care este prima persoană cu care vorbești?
Fiecare avem propria rutină de trezire. Oricât ar fi de anevoioasă, de cât de devreme sau de târziu te trezești, există o primă persoană cu care vorbești la început de zi. Uneori ești tu însuți când îți reamintești de unde trebuie să o iei de la capăt. Alteori cei din casa ta. Însă ce ar fi dacă ai adresa primul salut al zilei lui Dumnezeu? Formează-ți un obicei de a I te adresa întâi Lui. Este o conștientizare adâncă a faptului că ești conectat la El – la sursa vieții, a bucuriei, a puterii, a speranței. Poate ți se pare un detaliu, însă în realitate această recunoaștere te așează pe linia corectă, e ca o busolă care îți indică destinația unei zile. Despre aceasta este vorba în rugăciune. Este o conversație neîntreruptă, o conexiune permanentă cu Dumnezeu, o aliniere interioară la ceva ce te înalță deasupra frământărilor acestei lumi. Dacă ai privi rugăciunea ca un exercițiu de a te retrage din zgomotul fricilor, a vorbelor fără sens și de a te liniști în Prezența lui Dumnezeu, ai fi nerăbdător să te rogi. Nu o listă de cereri adresate la un ghișeu, nu o datorie pe care se pare că niciodată nu o îndeplinești suficient, ci o conexiune permanentă, o conversație neîntreruptă.
Dumnezeu primește mesajele tale, le aude, le înțelege și îți răspunde.
Mă bucur că exiști!
