Atunci când te uiți în oglindă, îți place ce vezi? Înainte de a te privi, tu ai decis deja dacă îți place sau nu. Tu ți-ai format o imagine despre tine înainte de dimineața asta. Felul în care te-au perceput ceilalți, sau crezi tu că te-au perceput, eșecurile, gafele, reușitele, ce ți-au spus părinții, sau partenerul de viață, toate te-au făcut să tragi anumite concluzii și să stabilești un portret interior. Uneori te gândești că dacă oamenii care te înconjoară ar știi toate cotloanele tale, s-ar îngrozi și cu siguranță te-ar respinge. Rușinea, vinovăția, sentimentul că ești un impostor, despre care dacă s-ar afla cât de prăpăstios este, nimeni nu și-ar mai dori să mai aibă de-a face cu tine. Toate acestea sunt blocaje în calea creșterii tale spirituale, în calea slujirii, îți blochează viața din abundență cu Hristos. Nu așa te vede Dumnezeu, nu aceasta este imaginea corectă.
Biblia spune că trebuie să fii mort față de vechiul „eu”, este un sine condamnat, marcat de păcat și moarte. Când L-ai acceptat pe Hristos în viața ta, ai fost născut din nou, la o viață nouă, cu alte dorințe, principii, valori. Vina ta a fost ștearsă iar tu ai devenit o persoană care dorește să facă binele, să trăiască în acord cu Dumnezeu și care trebuie să se împace și cu ea însăși.
Ori de câte ori îți măsori valoarea și competența pe alte criterii decât înnoirea și iertarea prin Hristos, obții o imagine distorsionată despre tine. Ba te umfli de mândrie, ba te autosabotezi cu ură și respingere de sine. Dumnezeu nu vrea nici una, nici alta. Spune-ți ție însuți: „sunt o persoană iertată deplin, eliberată de povara vinovăției, înnoită și păstrată în har prin credința în ceea ce a făcut Hristos pentru mine”. Apostolul Pavel spunea: „Prin harul care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine, ci să aibă simțiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credință pe care a împărțit-o Dumnezeu fiecăruia” Romani 12:3.
Vezi, imaginea corectă de sine o obții nu ascultând la ce spun alții despre tine, nici la felul în care te simți și nici după realizările sau eșecurile tale, ci atunci când exersezi măsura de credința pe care ți-a dat-o Dumnezeu. Credința cu privire la ce ți-a dat El ție, la ce a împlinit odată pentru totdeauna Hristos pentru tine și la ceea ce continuă să lucreze în fiecare zi Duhul Sfânt în interiorul tău. Sfințenie, frumusețe, viață.
Mă bucur că exiști!
