Aș vrea să fii în formă, antrenat, pregătit pentru tot ce trăiești astăzi. Oare nu aceasta este pâinea cea de toate zilele? Puterea și resursele necesare să trăiești această zi.
Sunt două perspective pe care aș vrea să le ai. Dumnezeu vrea să îi ceri această putere, nu pentru că îi place să te vadă cum ceri una alta, ci pentru că ai nevoie să îți amintești constant că această hrană interioară este disponibilă și că o poți accesa. Nu trebuie să mergi vlăguit, epuizat, flămând de iubire și sens în lumea aceasta. În prezența lui Dumnezeu sunt resurse inepuizabile de bucurie, pace, speranță, sens, mângâiere. Cere-le, accesează-le, bazează-te pe ele. Apostolul Petru spunea că ne-a fost dat ”tot ce privește viața și evlavia, prin cunoașterea Celui ce ne-a chemat prin slava și puterea Lui” (1 Petru 1:3). Deși pare de necrezut, acesta este adevărul. Ai primit tot – putere, cunoștință, resurse, dragoste, acceptare, speranță, inspirație, energie, nu a rămas nimic neacoperit de această ofertă. Dar poți primi mâncarea pe care să nu o mănânci sau pe care nici să nu știi că o ai, poți avea mai multe drepturi și bonificații pe care să nu le ridici niciodată pentru că, fie nu știi de ele, fie dacă știi, nu ești interesat, amâni, nu realizezi importanța și beneficiul lor. Ai multe dar nu folosești aproape nimic.
În pilda fiului risipitor, acesta spunea că în casa tatălui său e belșug de pâine chiar și pentru servitori. El vedea belșugul în timp ce fiul cel mare, care trăia în acel belșug vedea lipsa: ”nu am nici măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei” (Luca 15).
Este belșug în prezența lui Dumnezeu. Trăiește-l. Gândește-ți problemele și nevoile din perspectiva aceasta.
Mă bucur că exiști!
