Durerile sufletului sunt mai greu de îndurat decât cele fizice. Atunci când trupul tău suferă, chiar dacă durerea fizică este mare, dacă sufletului tău îi este bine, ai speranță și rezistență în fața pierderii, a perspectivei morții. Dar când sufletul tău este frânt și mâhnit, durerea fizică este amplificată, fiecare celulă suferă.
Aș vrea să știi că Isus știe exact ce este durerea și suferința interioară. El a fost numit „Omul al durerii și obișnuit cu suferința” (Isaia 53:3), și atunci când vorbește despre această durere, nu se referă doar la durerea din momentul crucificării. O experiență traumatică singulară nu te obișnuiește cu suferința ci te izbește cu putere. Dar poți spune că te-ai obișnuit cu suferința când ai avut parte de un proces lung și continuu de experiențe care te-au rănit.
Dacă aceasta a fost și experiența ta și poți înșira în memorie momentele tale dureroase, să știi că Isus cunoaște exact limbajul lacrimilor, al durerii și frângerii interioare. Știe ce simți, este prezent în fiecare durere a ta, nu ca un asistent neputincios ci ca un Salvator plin de putere. Pentru că El a învins moartea și a purtat pedeapsa, tu ești vindecat. Prin rănile Lui, rănile tale sunt vindecate.
Te invit să te rogi împreună cu mine: „Doamne, îți mulțumesc pentru că ai suferit atât de mult ca să fim noi vindecați. Am nevoie de această vindecare interioară, de eliberare deplină de toată povara trecutului, am nevoie, chiar dacă nu înțeleg deplin, să am puterea de a accepta tot ce nu mai pot schimba și am nevoie ca Tu să inunzi cu dragostea Ta copleșitoare fiecare cămăruță a inimii mele. Mă abandonez Ție și prin Duhul Sfânt, Te rog confruntă cu Adevărul fiecare zonă din viața mea, ca să fiu mângâiat și vindecat. În Numele Domnului Isus m-am rugat. Amin”.
Mă bucur că exiști!
