Când ești supărat, socotești că ești justificat să te plângi și să spui multe. Multe pe care nu le-ai spune atunci când lucrurile merg așa cum te aștepți. Ce spui la supărare contează, este un indicator a ceea ce este cu adevărat în inima ta.
Dar ce poate fi în inima ta atunci când te plângi și vorbești la mâine?
În Betania, Marta dă buzna din bucătărie și izbucnește supărată: „Doamne, nu-Ți pasă că soră-mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i dar să-mi ajute.” (Luca 10:40). Mânia ei nu era pentru că avea mult de lucru, era obișnuită cu munca și musafirii, casa ei era o casă deschisă în care Isus cu ucenicii trăgeau de obicei. Supărarea ei era pe Maria, că nu face nimic în comparație cu ea. În spatele cuvintelor ei spuse la mânie este invidia, teama că este folosită, că alții trăiesc mai ușor și mai bine în timp ce ea nu este atât de importantă și privilegiată. Multe din cuvintele spuse la mânie au fundalul acesta: teama ca nu cumva să fii mai prejos decât ceilalți, nu cumva să profite cineva de tine. Comparația cu ceilalți nu te ajută prea mult să îți trăiești credința și chemarea. Poverile pe care le duci devin mai grele, presiunea mai mare și cuvintele tale se transformă în arme, în cârtire.
Dacă vrei să înțelegi cât de bine ți-ai asumat identitatea ta în Hristos, uită-te la ce spui atunci când suferi. Nu te compara cu ceilalți, fiecare își are partea cea bună și cea plină de suferință. Privește la lista ta de responsabilități ca la oportunități de a-L sluji pe Hristos, ca la o onoare pe care ai primit-o tu. Hristos ar fi putut să poposească în orice casă dar a ales casa Martei. Ea a rămas consemnată în Evanghelii pentru slujirea ei.
David în cele mai critice momente ale vieții lui compune cei mai impresionanți psalmi. Și tu ai ocazia în momentele tale de criză să transformi necazul în psalm. Nu îți încovoia și mai mult inima cu poveri care nu ți s-au dat. Nu te compara cu ceilalți – cum slujesc, cât oferă, ci gândește-te la Cine te-a chemat, la oportunitatea pe care ți-a oferit-o și la cine devii tu în timp ce ai ocazia să îl hrănești pe Mântuitorul.
Mă bucur că exiști!
