Îți dorești binecuvântarea, creșterea, progresul și cauți uși deschise, daruri și abilități, lucruri bune pe care să le valorifici și să le crești valoarea. Acestea sunt aripile tale, îți spui. Rănile, ai vrea să dispară. Tot ce ți-au spus urât oamenii, fiecare cuvânt usturător, fiecare experiență dureroasă care te-a zdrobit.
Dar dacă tocmai aceste răni sunt ușile deschise spre creșterea și binecuvântarea ta?
Iacov a luptat toată noaptea cu un înger și nu a vrut să îl lase să plece până nu îl va binecuvânta. Care era miza acestei binecuvântări? Iacov era deja un om bogat, cu familie numeroasă (Geneza 32)? Îngerul lovește coapsa lui Iacov, îi schimbă numele și el devine popor al lui Dumnezeu. Iacov a plecat șchiopătând de acolo, dar complet transformat. Un om cu un destin schimbat.
Frângerile tale nu sunt altceva decât ocazii ca să crești. Rănile tale te ajută să scapi din mâini toate lucrurile de care te-ai agățat atât de strâns și care nu te lasă să te bucuri cu adevărat, să fii o persoană liberă. Rănile tale îți vor deschide uși de comunicare spre alte inimi frânte, te vor învăța cât de costisitoare este durerea și cum să nu îi privești de sus pe ceilalți. Dumnezeu folosește ceea ce era frânt, pierdut și restaurează, completează, ridică, astfel încât cenușa devine un ”untdelemn al bucuriei”.
Mă bucur că exiști!
