Atâta timp cât vom locui pe acest pământ vom fi ispitiți, vom greși dar ne vom ridica. Bătălia aceasta va ține atâta timp cât vom respira. În ciuda anilor de experiență, a dorinței mele după sfințenie, recunosc că mă lupt cu mine însămi, că zilnic trebuie să îmi examinez inima și viața și că tot găsesc lucruri de care să mă pocăiesc.
Apostolul Ioan scrie că „Dacă zicem că n-avem păcat, ne înșelăm singuri și adevărul nu este în noi” (1 Ioan 1:8). Aceasta nu înseamnă că ne resemnăm și socotim că este o bătălie pe care nu are rost să o mai purtăm. Din contră, primești ajutor atunci când îți mărturisești păcatul, ești eliberat și ai putere să ieși din el.
Când greșești, Dumnezeu te cheamă înspre EL ca să îți ierte păcatul. Când ești mânios, plin de gânduri greșite, Dumnezeu te cheamă spre EL ca să te elibereze și să vindece inima ta rănită. Când ți-ai pierdut motivația și ești prăbușit, Dumnezeu este Cel care poate înnoi pasiunea ta pentru lucrurile sfinte.
Da, în momentele în care te simți cel mai respingător și nedemn de dragoste, Dumnezeu îți spune că te iubește și te așteaptă să vii să vorbești cu El. Știe ce să facă cu lacrimile, cu rușinea și cu suferința ta.
Există speranță și restaurare pentru tine!
„Domnul mi Se arată de departe: „Te iubesc cu o iubire veșnică, de aceea îți păstrez bunătatea Mea!” (Ieremia 31:3)
Mă bucur că exiști!
