Nu îți fie teamă să rămâi singur cu gândurile tale. Nu te teme să faci liniște. Oprește orice sursă de zgomot, retrage-te și fă-i loc Duhului Sfânt să îți vorbească. El șoptește. De ce șoptește, când tu ai avea nevoie de voci ferme și direcții precise? O profeție despre Mesia spune: ”El nu va striga, nu-Și va ridica glasul și nu-l va face să se audă pe ulițe” (Isaia 42:2). Când cineva strigă, o face pentru că trebuie să acopere alte zgomote, este în competiție cu alte voci. Când cineva șoptește trebuie să faci liniște, ca să fii total receptiv ca să înțelegi mesajul. Aceasta este starea de receptivitate în care poți să auzi cu adevărat ce îți spune Dumnezeu. El nu intră în competiție cu nimeni. Când alte voci exterioare sau interioare strigă, te atrag și te distrag, nu poți auzi ce îți spune Dumnezeu.
Uneori ți-ai imaginat conversații cu Dumnezeu în care să îl întrebi punctual și să afli răspunsuri la ce te frământă. Crează spațiile albe în viața ta în care să începi să distingi adevărul de minciună, narațiunile false din mintea ta de adevăr. Adevărul trebuie explorat prin întrebări dureroase, prin renunțare la camuflaje ale sinelui, prin asumarea greșelilor și îmbrățișarea împăcării.
Atunci când simți povara eșecurilor, nu te mai cuibări ca Adam în spatele lucrurilor trecătoare. Aruncă paravanele, îndrăznește să rămâi singur cu Dumnezeu și cu întrebările incomode. Vei experimenta pacea, vei descoperi sensul vieții tale.
Mă bucur că exiști!
