Astăzi dacă poți auzi aceste cuvinte, nu este prea târziu. Este o invitație la înnoire, schimbare, întoarcere.
În Biblie găsim o pildă foarte sugestivă despre un tată care avea doi fii. Fiul cel mic și-a cerut partea de moștenire și a plecat departe. A risipit tot, a trăit în păcat și a ajuns sărac, flămând, singur. Atunci Biblia ne spune că: ”Și-a venit în fire și a zis: ‘Câți argați ai tatălui meu au belșug de pâine, iar eu mor de foame aici! Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu și-i voi zice: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta și nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.»’” (Biblia, Luca 15:17-19). Și Tatăl l-a primit cu brațele deschise.
În orice punct te-ai găsi, departe, străin, plini de îndoieli, sfâșiat de eșecuri și păcate, dacă poți auzi aceste cuvinte, aș vrea să știi că ele reprezintă brațele larg deschise ale lui Dumnezeu pentru tine. O invitație. O chemare. O afirmație că lucrurile pot fi îndreptate pentru tine și că tu poți avea un nou început.
Nu este prea târziu să o iei din nou de la început, nu este prea târziu să speri, să iubești să fii restaurat.
Acesta este miracolul lui Dumnezeu pentru tine. Un nou început. O nouă pagină pentru viața ta.
Mă bucur că exiști!
